Jurnalul de Chirurgie
ISSN: 1584 - 9341
Vol.1 Nr.2 - aprilie - iunie 2005
 
     ENGLISH

  :

NUMARUL 1, VOL. 1, 2005

EDITORIAL

PREGATIREA CHIRURGICALA A REZIDENTILOR
E. Târcoveanu
Clinica I Chirurgie „I. Tanasescu – Vl. Butureanu” Iasi
Jurnalul de chirurgie 2005; 1 (1):1-2
Full text: Format PDF

Importanta interventiei chirurgicale ca act de agresiune dirijata asupra organismului uman, parte integranta din arsenalul terapeutic, implica din ce în ce mai mult responsabilitati foarte mari. De aceea, pregatirea rezidentilor în specialitatile chirurgicale este esentiala pentru viitorul acestor specialitati si trebuie privita cu toata responsabilitatea, întocmai ca si pregatirea pilotilor de pe avioanele de lupta.

Acest proces complex, în continua schimbare, în concordanta cu noile achizitii în domeniul chirurgical (transplant, chirurgie minim-invaziva, chirurgie robotica, tele-chirurgie) nu poate fi lasat la voia întâmplarii.

Nu mai este de mult timp acceptat, nici economic eficient sa antrenezi chirurgi folosind tipare învechite. Aceste idei inovatoare de schimbare fac necesara dezvoltarea unor noi solutii, integratoare, pentru a pastra forta de munca înalt calificata în sistemul îngrijirilor pentru sanatate, forta care sa-si asume mari responsabilitati si care este necesara pentru reconfigurarea viitoarelor servicii chirurgicale.

Tinta programului de pregatire a rezidentilor în chirurgie este de a produce competente profesionale, de a evalua cunostintele teoretice si tehnice, deci a abilitatilor practice. Chirurgii se confrunta cu cresterea presiunii dinauntrul si dinafara sistemului pentru a clarifica nivelurile de competenta în practica medicala.

Pentru a obtine competente se poate apela la orice mijloc de pregatire, dupa definirea curriculei de pregatire din specialitatile chirurgicale.

Evaluarea abilitatii se efectueaza la intervale regulate de timp folosind instrumente de masura sigure si solide (teste grila, prezentari de cazuri clinice, examen pe simulatoare etc.). Îndeplinirea cu succes a evaluarii, autorizeaza instructorul – în conformitate cu progresul realizat de rezident – sa treaca la urmatorul stadiu al programului; eventuala ratare/absenta va impune repetarea întregului modul de pregatire, urmata de reevaluare.

Pregatirea „pas cu pas” a rezidentului de chirurgie trebuie sa înceapa în laboratorul de chirurgie experimentala si simulare, utilizând instrumente si modele sintetice, tesuturi animale si simularea virtuala a realitatii (simulatoarele de laparoscopie MIST-VR, LAPSIM - Surgical Science). Sedintele ar trebui corelate cu nivelul cursantilor si cu aptitudinile atât ale cursantilor, cât si ale îndrumatorilor.

Rezultatele acestor sedinte nu ar trebui raportate exclusiv la performantele chirurgilor cu experienta, ci adaptate teoriilor educationale (progres de etapa). În plus, aceste sedinte trebuie sa fie, integral si obligatoriu, fascicule ale programului de pregatire. Rezidentii din primii ani ar trebui sa frecventeze cel putin o data pe saptamâna laboratorul de chirurgie experimentala si simulare, iar seniorii au nevoie de mai multe sedinte focalizate. Acest program ar trebui cuplat cu sedinte de antrenament în sala de operatie, preferabil cu acelasi instructor de la laborator. Etapele operatorii sunt planificate în functie de complexitate si nivelul de pregatire teoretica si practica a rezidentului.

Planificarea stagiilor de pregatire este dependenta de evaluarea cunostintelor teoretice si a abilitatilor practice. Au fost descrise numeroase metode de masurare a dexteritatii chirurgicale în literatura chirurgicala de specialitate, desi nici una nu este folosita curent în evaluarea pregatirii chirurgicale. Se pune problema si a costurilor instrumentelor de evaluare, desi simulatoarele si-au demonstrat eficienta în evaluarea obiectivelor primare ale laparoscopiei. Antrenamentul pe simulatoare are numeroase beneficii în evaluarea situatiilor standard si a complicatiilor într-un mediu calm si netensionat.

Dezvoltarea programelor pentru operatiile simulate, similar celor utilizate de catre militari în pregatirea situatiilor conflictuale, poate fi aplicata si în antrenamentul chirurgilor într-un mediu virtual. Prezenta întregii echipe operatorii poate permite evaluarea abilitatilor echipei, iar introducerea unor scenarii de criza conduce la evaluarea judecatii si cunostintelor rezidentilor. Acestea ar trebui utilizate la sfârsitul fiecarei perioade de pregatire, inclusiv evaluarea situatiilor de criza pentru confirmarea progresului si trecerea la urmatorul stadiu/etapa a programului.

În acest moment, curricula de baza ne conduce catre dezvoltarea competentelor tehnice chirurgicale si ne reconfirma importanta educatiei chirurgicale continue de lunga durata. Se pune, deci, accentul pe învatare, în raport cu nenumaratele ore petrecute în mediul spitalicesc.

În situatia în care rezidentii doresc sa paraseasca programul într-o faza incipienta, ei pot fi orientati spre practica medicala ambulatorie sau spre un profil de medicina primara. Alteori, rezidentii solicita o întrerupere de cariera si apoi, la reîntoarcere, dupa verificarea competentelor dobândite anterior, pot sa progreseze urmând etapele restante ale pregatirii curriculare.

Organizarea acestor programe de pregatire chirurgicala ar trebui sa survina în cadrul unor proiecte nationale, controlate de societatea stiintifica de profil, cu definitii si etape unanim acceptate de toate centrele universitare, integrate în programul de pregatire si evaluare a competentelor. Aceste programe pot asigura mentinerea standardelor de excelenta.

Framântat de aceste gânduri, am creat aceasta revista care sa ajunga usor la publicul tinta – rezidentul în chirurgie – printr-o modalitate moderna si gratuita, împartasind experienta unor specialisti din cele mai frumoase domenii ale specializarii chirurgicale. Configurarea revistei este oarecum clasica (editorial, articole de sinteza, prezentari schematice, articole originale, cazuri clinice, anatomie si tehnici chirurgicale, istoria chirurgiei, recenzii si noutati), dar contine si o rubrica de dialog cu cititorii. Revista îsi propune sa apara trimestrial si sa publice cel putin doua articole ale unor autori din strainatate în fiecare numar. „Vizitatorul” poate asista la configurarea fiecarui numar care, odata finalizat, va fi arhivat la sfârsitul fiecarui an (volum).

Aceasta revista apare ca o necesitate în conditiile cerute de noile forme de pregatire a rezidentilor în chirurgie si se angajeaza sa puna la dispozitia tinerilor chirurgi din diverse specialitati, cunostintele si modelele de baza ale pregatirii lor ca specialisti pentru noul mileniu.


Eugen Târcoveanu