Jurnalul de Chirurgie
 Jurnalul de chirurgie
Aparitie trimestriala in a doua luna a trimestrului
Published quarterly in the second month of the quarter
ISSN: 1584 - 9341 Vol.10 Nr.3 - Iulie-Septembrie 2014 | miercuri, 16 octombrie 2019
ISSN: 1584 - 9341 Vol.10 No.3 - July-September 2014
English
British Flag| Romana Romanian Flag
 
Creditare EMC
Colegiul Medicilor
Va invitam sa va inregistrati/abonati la Jurnalul de chirurgie pentru a beneficia de creditare EMC
User

Parola

Tine minte
Ti-ai uitat parola?
Syndicate

Advertisement

Elmed

Estima

Liamed

Editorial Listare E-mail
CRITERII DE SELECŢIE A METODELOR DE TRATAMENT AL TUMORILOR HEPATICE MALIGNE SECUNDARE
E. Târcoveanu
Clinica I Chirurgie „I. Tănăsescu – Vl. Buţureanu”
Centrul de Cercetare în Chirurgie Generală Clasică şi Laparoscopică
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi
Jurnalul de chirurgie 2008; 4 (3):153-157
Format PDF (Română/Romanian)

Tumorile maligne hepatice reprezintă un domeniu de mare interes al patologiei chirurgicale. Progresele tehnice, anestezice şi ale biologiei moleculare au permis lărgirea indicaţiilor tratamentului chirurgical în acest tip de tumori, mai ales pentru metastazele hepatice, care sunt şi cele mai frecvente.
Tratamentul optim al tumorilor hepatice maligne secundare este tratamentul multimodal, care creşte numărul bolnavilor eligibili pentru rezecţia hepatică, creşte supravieţuirea la distanţă, ameliorează calitatea vieţii şi, nu în ultimul rând, reduce morbiditatea şi mortalitatea.

Din punct de vedere al originii, conduitei terapeutice şi evoluţiei, tumorile hepatice maligne secundare (TMS) pot fi clasificate în [1]:
1)    TMS cu origine colorectală;
2)    TMS de origine non-colorectală (TMS de la cancere neuroendocrine (pancreatice si intestinale);
3)    TMS non-colorectale şi non-neuroendocrine (TMS digestive (gastrice, pancreatice, intestin subţire); TMS genito-urinare (ovar, rinichi); TMS mamare; TMS pulmonare; TMS melanoame.
În evoluţia cancerelor colorectale, în 50% din cazuri pot apare metastaze sincrone (15-20%) sau metacrone (20-40%). Din nefericire, numai 31% din metastazele hepatice colorectale sunt rezecabile, rezecţia tip R0 putând fi aplicată doar la 25% din bolnavi [2]. Numai 20-30% din bolnavi pot beneficia de o rezecţie curativă [3]. Cu tratament simptomatic, speranţa de viaţă a bolnavilor cu metastaze hepatice multiple este de doar 7,5 luni.
Singura metodă cu potenţial curativ pentru tumorile maligne secundare de origine colorectală este rezecţia hepatică, care reprezintă „gold-standardul” actual.

Pacientul ideal pentru rezecţia hepatică este cel care are mai puţin de 4 metastaze, fiecare sub 5 cm, descoperite la mai mult de 2 ani de la rezecţia tumorii primare, fără alte diseminări extrahepatice şi cu valori mici ale ACE. [4]
Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei hepatice sunt insuficienţa hepatică Child B şi Child C şi tumori care ocupă anatomo-funcţional mai mult de 79% din parenchimul hepatic.
S-au obţinut supravieţuiri importante la bolnavi cu rezecţie R0. Pacienţii cu metastaze unice au supravieţuiri mai bune decât cei cu metastaze multiple. Rata de supravieţuire la bolnavi cu mai mult de patru TMS este similară cu cea a bolnavilor cu două sau trei TMS [5].

Rata de supravieţuire la bolnavi cu TMS mai mari de 5 cm este mai mică (25%) decât cea a bolnavilor cu TMS mai mici de 2 cm sau între 2 şi 5 cm (34%, respectiv 36%) [6]. Invazia limfonodulară perihepatică întâlnită macroscopic până la 12% din cazuri şi microscopic până la 19% din cazuri scade supravieţuirea la 3 ani până la 12% şi nu constituie prin ea însăşi o contraindicaţie pentru hepatectomie.
În cazul metastazelor metacrone, rezecţia lor se face în momentul descoperirii.

Pentru metastazele sincrone, sunt trei posibilităţi:
-    rezecţia simultană a TMS şi a tumorii primare;
-    rezecţia tumorii primare + rezecţie hepatică amânată;
-    rezecţia tumorii primare + distrucţie focală + ligatură ram portal + chimioimunoterapie regională + rezecţie hepatică amânată (metastaze bilobare) [7]. Dacă în anii ’90, rezecţia hepatică sincronă se recomanda doar în situaţia hemicolectomiilor drepte asociate cu hepatectomii minore [8], după 2000 indicaţiile s-au extins la tumorile colice stângi şi rectale şi la TMS rezecabile prin hepatectomii majore [9].

Avantajele rezecţiei hepatice sincrone sunt:
-    morbiditate, mortalitate şi supravieţuire similare cu cele în doi timpi;
-    imunosupresia provocată de prima intervenţie favorizează proliferarea celulelor metastatice;
-    iniţial rezecabile, TMS pot deveni nerezecabile, ţinând cont că doar  33–50% răspund chimioterapiei sistemice;
-    confortul bolnavului, care suportă doar o intervenţie [10-12].

Rezecţia hepatică sincronă a mai puţin de 4 metastaze nu influenţează morbiditatea, mortalitatea, spitalizarea sau supravieţuirea la distanţă pe serii mari de cazuri europene. Statisticile japoneze raportează mortalitate 0% [13].
Totuşi, rezecţia hepatică amânată se impune în cazul cancerului colorectal complicat, la bolnavi vârstnici care au comorbidităţi, în cazul coexistenţei metastazelor extrahepatice şi la bolnavi cu valori mari ale ACE ( >200 ng/mL). Rezecţia hepatică se realizează după 2-3 cicluri de chimioterapie sistemică (la 3 luni după rezecţia tumorii primare).
Tipul rezectiei hepatice (anatomică sau non-anatomică) nu influenţează supravieţuirea atât timp cât se realizează R0 (margini negative) [14,15]. Cei mai importanţi factori de prognostic ai TMS hepatice de origine colorectală sunt invazia limfonodulară a pediculului hepatic, invazia limfonodulară a tumorii primare colorectale, valori ACE sub 50 sau peste 50 ng/mL, metastaze unice sau multiple. [16,17].

Deoarece nu toate metastazele hepatice sunt rezecabile de la început, s-au introdus în practică strategii care au ca obiective conversia cazurilor cu TMS iniţial nerezecabile şi creşterea ratei de rezecabilitate. Aceste noi strategii sunt rezecţia hepatică după ligatura/embolizarea portală, rezecţia hepatică “în doi timpi”, rezecţia hepatică asociată cu distrucţie tumorală focală a TMS [4].

Ligatura sau embolizarea unui ram portal are ca obiective hipertrofia compensatorie a ficatului netumoral şi evitarea insuficienţei hepatice postoperatorii. Indicaţiile metodei sunt: TMS mari/multiple în ambii lobi şi respectiv, TMS mari/multiple unilobare cu lob controlateral hipotrofic.
Rezecabilitatea ajunge la 71% cu o morbiditate între 0 şi10% şi mortalitate 0%. Supravieţuirea la 5 ani este de 65,2% [18].

Rezecţia hepatică „în doi timpi”se realizează astfel:
-    în primul timp, rezecţia a cât mai multe metastaze din viitorul ficat restant, urmată de chimioterapie locoregională eventual asociată cu anticorpi monoclonali anti-angiogeneză (Bevacizumab);
-    în al doilea timp (după hipertrofie) se practică rezecţia metastazelor restante prin hemihepatectomie.
Supravieţuirea la 3 ani este de 35%[19].
Rezecţia hepatică asociată cu distrucţie tumorală focală a TMS este indicată în TMS bilobare multiple. Se practică rezecţia cât mai multor TMS, apoi se realizează termonecroza prin radiofrecvenţă sau crioablaţie. Supravieţuirea la 3 ani este de 61,1% [19].

Rezecţia hepatică după chimioterapie sistemică devine posibilă doar la 12,5% din bolnavi, cu o supravieţuire de 39% la 5 ani [20].

Alte tratamente paleative se referă la: rezecţia paleativă, chimioterapia locoregională intraarterială şi hemoembolizarea, radioterapia interstiţială internă (TheraSphere – nanoferite), termonecroza (radiofrecvenţă, vapori de apă, microunde), injectarea de etanol, High Intensity Focused Ultrasound (HIFU), crioterapia, terapie fotodinamică [21,22].

Chimioterapia sistemică foloseşte Oxaliplatine, Irinotecan (+ 5FU şi acid folic) cu o rată de răspuns de 10-20%, cu o supravieţuire mediană de 6-18 luni şi supravieţuire la 5 ani sub 5% [12]. Rezultate terapeutice foarte bune au fost obţinute folosind taxoli şi anticorpii anti-VEGF (Bevacizumab).

Tratamentul metastazelor hepatice neuroendocrine este multimodal. Tratamentul ideal este rezecţia tumorii primare şi a metastazelor, situaţie rar întâlnită în practica chirurgicală. TMS de la cancerele neuroendocrine (pancreatice şi intestinale) pot beneficia de rezecţii paleative (debulking), distrucţii focale, octreotide, radioterapie cu octreotide marcate cu Ytrium [23].

Datorită evoluţiei relativ lente a metastazelor hepatice neuroendocrine s-a încercat chiar transplantul hepatic, în condiţiile în care tumora primară este rezecabilă cu o supravieţuire la 5 ani de 51% [24].
Reducerea chirurgicală a masei tumorale metastatice ameliorează simptomatologia endocrină şi diminuează efectele mecanice. Rezecţia de reducere permite, în acelaşi timp, scăderea dozei de octreotid. O rezecţie de 90% din masa tumorală are un beneficiu terapeutic evident. Pentru a extinde indicaţiile de rezecţie se poate recurge la embolizare portală, embolizare arterială hepatică, care produce citoreducţie prin necroză tumorală ischemică şi la rezecţie hepatică seriată.

Tratamentul simptomatic se adresează cazurilor nerezecabile; pentru metastazele de gastrinoame maligne se recomandă tratamentul cu inhibitori ai pompei de protoni. Metastazele hepatice de insulinom, glucagonom şi gastrinom pot fi tratate prin chimioterapie (5-FU, streptozotocină).
În ficat se pot dezvolta metastaze de la cancere non-colorectale şi non-neuroendocrine: cancere genito-urinare (ovarian, testicular, renal); cancere mamare; cancere digestive non-colorectale (gastric, pancreatic, intestin subţire); cancere non-colorectale şi non-neuroendocrine (tiroidiene non-medulare, suprarenaliene); melanoame maligne şi sarcoame.

În TMS non-colorectale şi non-neuroendocrine, în număr de 1-3, localizate într-un singur lob/segment se practică rezecţia hepatică. Rezecţia metastazelor tip R0, la pacienţii la care tumora primară este extirpată, are cele mai bune rezultate, dar este rareori practicată. Supravieţuirea la 5 ani variază între 20 şi 40% [1]. Hepatectomia paleativă de reducere poate fi indicată în unele cazuri pentru a ameliora simptomatologia sau premergător terapiei adjuvante.
În metastazele nerezecabile se pot folosi metode de ablaţie locală prin alcoolizare, criodistrucţie sau radiofrecvenţă, prin abord clasic, laparoscopic sau percutan. Metodele de distrucţie focală nu au rezultate încurajatoare deşi, uneori, reprezintă singura indicaţie.

Prognosticul acestor metastaze este mai nefavorabil decât al celor provenite de la un cancer colorectal sau neuroendocrin [1].

În concluzie:
Rezecţia hepatică este tratamentul optim pentru TMS de origine colorectală; sunt indicate atât rezecţiile anatomice, cât şi cele atipice, dacă se obţine R0.

Rezecţia hepatică a TMS amânată este indicată pentru pacienţii cu status biologic precar şi după imuno-chimioterapia loco-regională de conversie.

Pentru TMS sincrone este indicată rezecţia în acelaşi timp cu tumora primară; pentru cele metacrone rezecţia este indicată în momentul diagnosticului.

Implementarea strategiilor moderne (ligatura/embolizarea portală, chemoembolizarea, tehnicile de distrucţie focală) sunt indicate atât în asociere cu rezecţia hepatică, cât şi ca singură metodă terapeutică „de salvare”.

Menţiune: Acest material a fost parţial susţinut prin fondurile grantului CEEX 122/2006.

BIBLIOGRAFIE
1.    Ciurea S. Metastazele hepatice ale cancerelor noncolorectale. In. Popescu I, editor. Chirurgia ficatului vol. I. Ed. Universitară Carol Davila, Bucureşti: 2004. p. 427-432..
2.    Stangl R, Altendorf-Hofmann A, Charnley RM, Scheele J.Factors influencing the natural history of colorectal liver metastases. Lancet. 1994, 4;343:1405-10.
3.    Popescu I, Ionescu M, Alexandrescu S, Ciurea S, Hrehoreţ D, Sârbu-Boeţi P, Boroş M, Croitoru A, Anghel R.Surgical treatment of liver metastases from colorectal cancer. Chirurgia 2006;101(1):13-24.
4.    Weber JC, Bachellier P, Jaeck D. Optiuni terapeutice in tratamentul metastazelor hepatice ale cancerelor colorectale. In. Popescu I, editor. Chirurgia ficatului vol. I. Ed. Universitară Carol Davila, Bucureşti: 2004. p. 411-424
5.    Kokudo N, Imamura H, Sugawara Y, Sakamoto Y, Yamamoto J, Seki M, Makuuchi M. Surgery for multiple hepatic colorectal metastases. J Hepatobiliary Pancreat Surg. 2004;11(2):84-91.
6.    Minagawa M, Makuuchi M, Torzilli G, Takayama T, Kawasaki S, Kosuge T, Yamamoto J, Imamura H. Extension of the frontiers of surgical indications in the treatment of liver metastases from colorectal cancer: long-term results. Ann Surg. 2000;231(4):487-99
7.    Lygidakis NJ, Bhagat AD, Vrachnos P, Grigorakos L. Challenges in everyday surgical practice: synchronous bilobar hepatic colorectal metastases--newer multimodality approach. Hepatogastroenterology. 2007;54(76):1020-4.
8.    Jaeck D, Bachellier P, Weber JC, Mourad M, Walf P, Boudjema K. Surgical treatment of synchronous hepatic metastases of colorectal cancers. Simultaneous or delayed resection? Ann Chir. 1996;50(7):507-12
9.    Weber JC, Bachellier P, Oussoultzoglou E, Jaeck D. Simultaneous resection of colorectal primary tumour and synchronous liver metastases. Br J Surg. 2003;90(8):956-62.
10.    de Santibañes E, Lassalle FB, McCormack L, Pekolj J, Quintana GO, Vaccaro C, Benati M. Simultaneous colorectal and hepatic resections for colorectal cancer: postoperative and longterm outcomes. J Am Coll Surg. 2002;195(2):196-202.
11.    de Gramont A, Bosset JF, Milan C, Rougier P, Bouché O, Etienne PL, Morvan F, Louvet C, Guillot T, François E, Bedenne L. Randomized trial comparing monthly low-dose leucovorin and fluorouracil bolus with bimonthly high-dose leucovorin and fluorouracil bolus plus continuous infusion for advanced colorectal cancer: a French intergroup study. J Clin Oncol. 1997;15(2):808-15
12.    Lévi F, Zidani R, Misset JL. Randomised multicentre trial of chronotherapy with oxaliplatin, fluorouracil, and folinic acid in metastatic colorectal cancer. International Organization for Cancer Chronotherapy. Lancet. 1997;350:681-6.
13.    Tanaka K, Shimada H, Matsuo K, Nagano Y, Endo I, Sekido H, Togo S. Outcome after simultaneous colorectal and hepatic resection for colorectal cancer with synchronous metastases. Surgery. 2004;136(3):650-9.
14.    Kokudo N, Tada K, Seki M, Ohta H, Azekura K, Ueno M, Matsubara T, Takahashi T, Nakajima T, Muto T.Anatomical major resection versus nonanatomical limited resection for liver metastases from colorectal carcinoma. Am J Surg. 2001;181(2):153-9.
15.    Yamamoto J, Shimada K, Kosuge T, Yamasaki S, Sakamoto M, Fukuda H. Factors influencing survival of patients undergoing hepatectomy for colorectal metastases. Br J Surg. 1999 Mar;86(3):332-7.
16.    Mann CD, Metcalfe MS, Leopardi LN, Maddern GJ.The clinical risk score: emerging as a reliable preoperative prognostic index in hepatectomy for colorectal metastases. Arch Surg. 2004;139(11):1168-72.
17.    Minagawa M, Yamamoto J, Kosuge T, Matsuyama Y, Miyagawa S, Makuuchi M. Simplified staging system for predicting the prognosis of patients with resectable liver metastasis: development and validation. Arch Surg. 2007;142(3):269-76
18.    Jaeck D, Bachellier P, Nakano H, Oussoultzoglou E, Weber JC, Wolf P, Greget M. One or two-stage hepatectomy combined with portal vein embolization for initially nonresectable colorectal liver metastases. Am J Surg. 2003;185(3):221-9.
19.    Adam R, Pascal G, Castaing D, Azoulay D, Delvart V, Paule B, Levi F, Bismuth H.Tumor progression while on chemotherapy: a contraindication to liver resection for multiple colorectal metastases? Ann Surg. 2004;240(6):1052-61.
20.    Kanemitsu Y, Kato T.Prognostic models for predicting death after hepatectomy in individuals with hepatic metastases from colorectal cancer. World J Surg. 2008 Jun;32(6):1097-107
21.    Popescu I, Sîrbu-Boeţi MP, Tomulescu V, Ciurea S, Boroş M, Hrehoreţ D, Jemna C.Therapy of malignant liver tumors using microwave and radiofrequency ablation. Chirurgia 2005; 100(2):111-20
22.    Târcoveanu E, Zugun Fl, Mehier H. et al. Metode paleative de tratament al tumorilor hepatice maligne prin hipertermie. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 2005; 109(3): 516-527.
23.    Sato KT, Lewandowski RJ, Mulcahy MF, Atassi B, Ryu RK, Gates VL, Nemcek AA Jr, Barakat O, Benson A 3rd, Mandal R, Talamonti M, Wong CY, Miller FH, Newman SB, Shaw JM, Thurston KG, Omary RA, Salem R.Unresectable chemorefractory liver metastases: radioembolization with 90Y microspheres--safety, efficacy, and survival. Radiology. 2008; 247(2):507-15.
24.    Sarmiento JM, Que FG. Hepatic surgery for metastases from neuroendocrine tumors. Surg Oncol Clin N Am. 2003;12(1):231-42.


: Creative Commons License
Jurnalul de chirurgie [Journal of Surgery] by Editorial Board, Department of Surgery University of Medicine and Pharmacy Iasi, E. Tarcoveanu, R. Moldovanu is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 Unported License.
Based on a work at www.jurnaluldechirurgie.ro.