Jurnalul de Chirurgie
 Jurnalul de chirurgie
Aparitie trimestriala in a doua luna a trimestrului
Published quarterly in the second month of the quarter
ISSN: 1584 - 9341 Vol.10 Nr.3 - Iulie-Septembrie 2014 | sÔmbŃtŃ, 16 februarie 2019
ISSN: 1584 - 9341 Vol.10 No.3 - July-September 2014
English
British Flag| Romana Romanian Flag
 
Creditare EMC
Colegiul Medicilor
Va invitam sa va inregistrati/abonati la Jurnalul de chirurgie pentru a beneficia de creditare EMC
User

Parola

Tine minte
Ti-ai uitat parola?
Syndicate

Advertisement

Elmed

Estima

Liamed

Listare E-mail

GEORGE EMIL PALADE - INGREDIENTELE UNUI GENIU
E. Târcoveanu, A. Vasilescu
Universitatea de Medicin─â ┼či Farmacie „Gr.T. Popa” Ia┼či
Departamentul de chirurgie, Clinica I Chirurgie
Jurnalul de chirurgie (Ia┼či). 2012; 8(4): 325-328.
Full text:
Format PDF (Român─â/Romanian)


Pe 19 noiembrie 2012 s-au împlinit 100 de ani de la na┼čterea lui George Emil Palade, singurul laureat român al Premiului Nobel pentru medicin─â. Pentru a marca evenimentul, s-au f─âcut numeroase eforturi în lumea medical─â. Am avut astfel posibilitatea s─â particip la Academia de ┼×tiin┼úe Medicale la un simpozion patronat ┼či organizat de Doamna Academician Maya Simionescu, colaborator apropiat al savantului român, simpozion ce ne-a readus în memorie via┼úa ┼či activitatea fascinant─â a acestui geniu. Ca elev ┼či absolvent al liceului „B.P. Ha┼čdeu” din Buz─âu am crescut ┼či m-am îndreptat spre medicin─â sub impresia acestei legende vii a liceului. Ca student am rezonat deseori când numele s─âu era citat legat de diversele descoperiri, culminând cu acordarea Premiului Nobel pentru medicin─â ┼či fiziologie, în 1974 ┼či a titlului de Doctor Honoris Causa al U.M.F. Ia┼či, în 1995.

George Emil Palade s-a n─âscut la Ia┼či, pe p─âmântul fertil al Moldovei, într-o familie de intelectuali, institutori ┼či preo┼úi, r─âd─âcinile dinspre tat─â aflându-se în Moldova, iar cele dinspre mam─â în ┼óara Româneasc─â. Mediul familial propice i-a insuflat de timpuriu dragostea ┼či respectul fa┼ú─â de c─âr┼úi, ┼čcoal─â ┼či educa┼úie [1]. Tat─âl s─âu, Emil Palade, a fost înv─â┼ú─âtor la S─âb─âoani ┼či Avere┼čti, în fostul jude┼ú Roman, pân─â în 1921, apoi profesor de filosofie ┼či pedagogie la ┼×coala Normal─â „Spiru C. Haret”, din Buz─âu, pân─â în 1933. Mama savantului, Constan┼úa Cantemir Palade, a fost înv─â┼ú─âtoare [2].

George Emil Palade are dou─â surori, Constan┼úa, medic pediatru, c─âs─âtorit─â cu doctorul Neagoe Ionescu-Matiu ┼či Adriana, profesoar─â, c─âs─âtorit─â cu avocatul M.D. Israil.

A început ┼čcoala primar─â la Ia┼či ┼či s-a mutat în clasa a II-a, împreun─â cu familia, la Buz─âu, unde ┼či-a continuat studiile. A absolvit Liceul Teoretic „Al. Ha┼čdeu”, fiind ┼čef de promo┼úie. În 1930 s-a înscris la Facultatea de Medicin─â din Bucure┼čti, fiind acceptat cu media 10.

De la începuturile studiilor a ar─âtat un interes deosebit pentru ┼čtiin┼úele fundamentale, determinând planul conceptual al cercet─âtorului de mai târziu [2].

Trei profesori i-au marcat destinul:
-    Prof. Dr. Francis Rainer, care afirma c─â „anatomia este ┼čtiin┼úa formei vii”;
-    Prof. Andre Boivin, cercet─âtor ┼či profesor de biochimie, care i-a demonstrat c─â leg─âturile func┼úionale sunt biochimice;
-    Prof. Dr. Gr.T. Popa, care descoperise sistemul port hipofizar ┼či care i-a insuflat pasiunea pentru experimentul aprofundat.

Înc─â din aceast─â perioad─â, George Emil Palade a în┼úeles c─â fenomenele vie┼úii ┼či interac┼úiunile structur─â-func┼úie nu pot fi în┼úelese decât studiind sistemul molecular.

În aceast─â a doua etap─â, pe terenul genetic fertil, s-a s─âdit influen┼úa marcant─â a unor profesori de geniu. Mai erau necesare doar condi┼úiile propice cercet─ârii ┼či munca asidu─â de zi cu zi, pe care destinul i le-a oferit.
Clasificat primul la concursul de Externat, George Emil Palade a efectuat ca extern, apoi ca intern stagii în diverse spitale bucure┼čtene, remarcându-se de fiecare dat─â.

A f─âcut parte dintr-o genera┼úie de aur a Facult─â┼úii de Medicin─â din Bucure┼čti. A fost prieten apropiat cu Ion Juvara, Dumitru Vereanu ┼či Panait Sârbu, care au r─âmas în România ┼či au devenit în timp mari profesori ┼či ┼čefi de ┼čcoal─â [4,5]. Am avut ┼čansa s─â-i ascult pe Prof. Dr. Ion Juvara ┼či Prof. Dr. Dumitru Vereanu povestind despre studen┼úia ┼či prietenia lor, fiind colegi de grup─â ┼či m-am transpus în atmosfera academic─â a perioadei interbelice, cu profesori ┼či studen┼úi de excep┼úie, o atmosfer─â de poveste. Prietenia lor a durat peste timp; la concursurile dificile ┼či corecte din acea perioad─â, G.E. Palade se clasa pe primul loc, iar I. Juvara pe al doilea.
Cele mai multe informa┼úii despre aceast─â perioad─â a vie┼úii sale le avem din descrierile lui I. Juvara: „Trebuie s─â m─ârturisesc c─â G.E. Palade s-a impus ca student deosebit din primele luni ┼či aura care l-a marcat s-a men┼úinut pe tot parcursul facult─â┼úii. Aprecierile ┼či afec┼úiunea care l-au înso┼úit permanent se datorau nu numai calit─â┼úilor sale intelectuale ┼či preg─âtirii deosebite, dar în egal─â m─âsur─â voca┼úiei ┼či comportamentului lui de bun coleg” [4].
Bun psiholog, I. Juvara creioneaz─â portretul colegului s─âu astfel: „era studentul bine dispus, vesel, surâz─âtor, care participa la întreaga via┼ú─â a genera┼úiei sale. Iubea literatura, muzica, teatrul, sportul, excursiile pe mun┼úi, înotul, glumele, farsele ┼či tot ceea ce la un loc reprezint─â farmecul tinere┼úii” [4].

În activitatea sa spitaliceasc─â din perioada internatului s-a orientat c─âtre medicina intern─â, fiind remarcat de profesorul neurolog Gh. Marinescu ┼či de Prof. Dr. Lupu, de la boli interne.

Teza de doctorat, despre tubul urinifer al delfinului, lucrare original─â ┼či de excep┼úie, este realizat─â sub îndrumarea Prof. Dr. Rainer, un om de vast─â cultur─â biologic─â, medical─â, dublat─â de o cultur─â general─â cu totul deosebit─â.

Înc─â din anul III este admis ca preparator la Institutul de Anatomie al Facult─â┼úii de Medicin─â din Bucure┼čti, laborator în care a lucrat neîntrerupt ca asistent, ┼čef de lucr─âri ┼či conferen┼úiar al─âturi de Prof. Dr. Gr.T. Popa.
Acela┼či Prof. I. Juvara scrie despre aceast─â perioad─â: „Ceea ce îl caracterizeaz─â pe Palade este în primul rând curiozitatea sa nem─ârginit─â, însu┼čirea cuno┼čtin┼úelor printr-o profund─â în┼úelegere a datelor ┼či faptelor trecute prin sistematizarea gândirii sale. E impresionant─â puterea sa de percep┼úie, de organizare ┼či de aprofundare a cuno┼čtin┼úelor, cât ┼či de prezentarea acelor mai abstracte probleme în forme simple ┼či u┼čor de în┼úeles” [4].
Om de o vast─â cultur─â, erudit, era îndr─âgostit de istorie, arheologie, poezie, pictur─â ┼či art─â româneasc─â G.E. Palade era înzestrat cu o cultur─â sufleteasc─â ┼či un farmec personal care te cucerea de la început.
Patriot, în timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, a servit ┼úara în Corpul Armatei Române. Dup─â r─âzboi, la insisten┼úa lui Gr.T. Popa, în 1946, a plecat, cu mari dificult─â┼úi, în S.U.A., pentru o specializare în Laboratorul de Biologie al Prof. R. Chambers, de la Universitatea din New York. Aici îl cunoa┼čte pe Albert Claude, care îl fascineaz─â prin preocup─ârile sale, de spargerea celulelor, de demontare a lor în componente pe care urma s─â le studieze. Începe o colaborare fructuoas─â la Universitatea Rockefeller New York, care va dura 27 de ani.
Deschiderea „cutiei negre” a reprezentat începutul explor─ârii microcosmosului celular ┼či a descifrat structura, biochimia ┼či func┼úiile complexe ale organitelor celulare. Aici începe colaborarea cu Albert Claude ┼či Keith Porter ┼či pun la punct tehnici care vor revolu┼úiona utilizarea microscoapelor electronice în cercetarea infrastructurilor celulare.

Astfel, a folosit un microtom foarte fin, perfec┼úionat de Porter, centrifugarea într-o solu┼úie de sucroz─â care men┼úinea mitocondriile cât mai aproape de starea din celul─â ┼či un pH apropiat de cel al celulei vii (ph 7 neutru), metode care au revolu┼úionat microscopia electronic─â ┼či au clarificat peisajul celular.
A┼ča cum preciza Maya Simionescu, „cu aceste noi arme în mân─â a urmat o perioad─â de activitate febril─â ┼či intens─â într-un climat favorabil, c─âci grupul de la Universitatea Rockefeller nu avea probleme de fonduri, avea libertate total─â în alegerea proiectelor, colaboratori excelen┼úi, în timp ce o competi┼úie puternic─â îi ┼úinea aler┼úi” [3]. În 1952, a descris crestele mitocondriale, reticulul endoplasmatic rugos, ribozomii, iar în 1954, împreun─â cu Sandy Paley, veziculele sinaptice din neuroni. Mintea lui genial─â intuie┼čte c─â na┼čterea noilor proteine f─âr─â de care via┼úa nu ar exista are loc la nivelul ribozomilor ata┼ča┼úi reticulului endoplasmatic. Dup─â 1954, cu intui┼úia min┼úii de 40 de ani, abordeaz─â complex structura, biochimia ┼či func┼úia ribozomilor demonstrând c─â aceste organite con┼úin particule de ADN ┼či c─â sinteza proteinelor are loc la acela┼či nivel. Demonstreaz─â existen┼úa transportului vectorial prin celul─â ┼či c─â membranele celulare au continuitate de organizare ┼či func┼úie.
Toate aceste descoperiri au indus o nou─â filosofie a vie┼úii, demonstrând o uniformitate de organizare la nivel subcelular a tuturor fiin┼úelor ┼či modul prin care în evolu┼úie s-a conservat ┼či transmis echipamentul necesar supravie┼úuirii celulei [3]. Descoper─â un nou tip de celul─â în rinichi, celula mesangial─â ┼či apoi desmosomii. Studiaz─â schimburile dintre sânge ┼či ┼úesuturi descriind trecerea moleculelor prin bariera de celule endoteliale, proces vital în via┼úa celulelor, ┼úesuturilor ┼či organelor.

Dup─â 27 de ani de descoperiri în cascad─â, Prof. Dr. G.E. Palade se mut─â la Universitatea Yale.
În 1974, prime┼čte Premiul Nobel în fiziologie ┼či medicin─â, împreun─â cu Albert Claude ┼či Christian de Duve pentru descoperirile privind organizarea structural─â ┼či func┼úional─â a celulei.

Descoperirile lui Palade au creat fundamentul pe care s-au dezvoltat biologia, fiziologia, virusologia, microbiologia, patologia modern─â. Palade a pus bazele unei noi discipline, biologia celular─â, care a f─âcut posibil─â analiza bolilor la nivel celular, primul pas pentru a controla bolile secolului.

În perioada 1969-1979, Nicolae ┼či Maya Simionescu, doi speciali┼čti români entuzia┼čti, au colaborat cercet─ârile privind la studiul membranelor, transportul molecular ┼či al diferen┼úierii jonc┼úionale. În urma acestei colabor─âri, la sfâr┼čitul anilor 1970, într-un climat politic nefavorabil, s-a n─âscut la Bucure┼čti un institut de cercetare în domeniul biologiei celulare moderne, care a introdus România în fluxul activit─â┼úii ┼čtiin┼úifice de vârf interna┼úionale. Institutul „a devenit cunoscut”, dup─â cum spunea chiar Palade, „pentru înalta calitate ┼či performan┼ú─â a activit─â┼úilor de cercetare a personalului acestuia” [1]. Institutul, n─âscut sub steaua norocoas─â a lui Emil Palade, reprezint─â ┼či ast─âzi cea mai important─â institu┼úie de cercetare din ┼úara noastr─â.

În 1989, Emil Palade s-a mutat la Universitatea din San Diego, California, unde organizeaz─â, ca decan pentru ┼čtiin┼ú─â, înv─â┼ú─âmântul de biologie celular─â, f─âr─â a p─âr─âsi niciodat─â laboratorul.

În 2000, George Emil Palade s-a retras din func┼úia de decan pentru ┼čtiin┼ú─â al Universit─â┼úii din San Diego, dar a continuat s─â coordoneze ┼čtiin┼úific grupul de cercetare. În 2002, închide laboratorul de cercetare.

George Emil Palade a plecat din lumea noastr─â la 7 octombrie 2008, la ora 12:01, în localitatea Del Mar, California, dorin┼úa profesorului fiind ca cenu┼ča sa s─â fie împr─â┼čtiat─â în Mun┼úii Carpa┼úi, pe care i-a iubit atât de mult ┼či în Rocky Mountains Aspen (S.U.A.), ┼úara care l-a adoptat ┼či a folosit geniul s─âu.

A muncit continuu, zilnic, toat─â via┼úa, cu proiecte, experimente, cursuri, conferin┼úe în întreaga lume, profesor la trei mari universit─â┼úi din S.U.A., mentor al numero┼či cercet─âtori, director de granturi, militant pentru fonduri de cercetare în Congresul S.U.A.

În afar─â de descoperirea tainelor celulelor, profesorul era pasionat de istorie, muzic─â clasic─â, îi pl─âcea natura, cuno┼čtea istoria României, marii scriitori ┼či marii poe┼úi din care adesea recita.
Iubitor de natur─â de frumos, captivat de miracolele vie┼úii, profesorul întrunea unica ┼či fericita combina┼úie dintre calit─â┼úi personale neobi┼čnuite, poate genetice, educa┼úie solid─â, cultur─â general─â ┼či munc─â deosebit─â într-un mediu deosebit de stimulant. Toate acestea au f─âcut ca înclina┼úia sa nativ─â pentru cercetare s─â dea na┼čtere unui izvor enorm de cuno┼čtin┼úe pentru biologie ┼či medicin─â.

A l─âsat în urm─â o adev─ârat─â ┼čcoal─â, o filia┼úie ┼čtiin┼úific─â bogat─â, de aproape 80 colaboratori, cu care a publicat peste 200 lucr─âri în peste 50 de ani de activitate prestigioas─â. Colaboratorii s─âi din prima genera┼úie s-au întors în ┼ú─ârile lor, unde au devenit lideri în domeniu, în Europa, Israel, Japonia, S.U.A. ┼či România. La rândul lor, ace┼čtia au format a doua, a treia ┼či a patra genera┼úie de biologi celulari, care sus┼úin prin munca ┼či modelul maestrului lor departamentele de cercetare specifice din lumea întreag─â [3].

George Emil Palade credea c─â cel mai important lucru din via┼ú─â este mo┼čtenirea pe care o la┼či genera┼úiilor viitoare. În condi┼úii vitrege, de izolare total─â a ┼ú─ârii noastre de lumea ┼čtiin┼úific─â interna┼úional─â, a contribuit la îndeplinirea unui vis a doi români entuzia┼čti (Nicolae ┼či Maya Simionescu) de a înfiin┼úa la Bucure┼čti Institutul de Cercetare de Biologie ┼či Patologie Celular─â.

Un român n─âscut la Ia┼či, frumos la suflet ┼či în gând, a descoperit tainele celulei, a iubit ┼či pre┼úuit via┼úa în dimensiunea ei cea mai adânc─â.

BIBLIOGRAFIE
  • 1.    Palade GE. Autobiography In: Anca Michaela Israil, Palade R┼×, Zeletin CD. editori, Crestoman┼úie de familie. Bucure┼čti, Ed. Spandugino, 2012; p. 749-805.
  • 2.    Rusu V. Nobel. Retrospectiv─â 1901-1995, laurea┼úii premiului pentru fiziologie ┼či medicin─â. In: Anca Michaela Israil, Palade R┼×, Zeletin CD. editori, Crestoman┼úie de familie. Bucure┼čti, Ed. Spandugino, 2012; p. 923-930.
  • 3.    Simionescu M. Omagiu lui George Emil Palade In: Anca Michaela Israil, Palade R┼×, Zeletin CD. editori, Crestoman┼úie de familie. Bucure┼čti, Ed. Spandugino, 2012; p. 630-644.
  • 4.    Juvara I. Amintirile unui coleg; despre George Palade. In: Anca Michaela Israil, Palade R┼×, Zeletin CD. editori, Crestoman┼úie de familie. Bucure┼čti, Ed. Spandugino, 2012; p. 607-614.
  • 5.    Vereanu D. Din amintirile unui chirurg de copii. In: Anca Michaela Israil, Palade R┼×, Zeletin CD. editori, Crestoman┼úie de familie. Bucure┼čti, Ed. Spandugino, 2012; p. 615-625.


HOW TO CITE: Târcoveanu E, Vasilescu A. [George Emil Palade - ingredients of a genius]. Jurnalul de chirurgie (Ia┼či). 2013; 9(1): Jurnalul de chirurgie (Ia┼či). 2012; 8(4): 325-328.


: Creative Commons License
Jurnalul de chirurgie [Journal of Surgery] by Editorial Board, Department of Surgery University of Medicine and Pharmacy Iasi, E. Tarcoveanu, R. Moldovanu is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 Unported License.
Based on a work at www.jurnaluldechirurgie.ro.